Într-o aventură a cunoașterii am plecat cu elevii clasei a XI-a D, destinația fiind Bucureștiul și Mogoșoaia. Ne-am propus să ne îmbogățim cultural cu noi informații despre personalitățile care definesc identitatea noastră ca neam. Unele dintre aceste personalități au avut rădăcini romanațene – Constantin Brâncoveanu, Marius Bunescu-, pe altele ne-am propus „să le (re)descoperim”- Grigore Antipa, Krikor Zambaccian, arhitectul Albert Galleron, pictorul Costin Petrescu ș.a.
Complexul de la Mogoșoaia
Primul popas a fost la Complexul Mogoșoaia, format din: clădirea propriu-zisă, curtea acestuia (Complexului) cu turnul de veghe, cuhnia (bucătăria), casa de oaspeți (Vila D’Elchingen), ghețăria și cavoul familiei Bibescu, precum și biserica „Sfântul Gheorghe” aflată lângă zidurile curții. Lecțiile de la clasă au fost completate, la fața locului, cu noi și interesante informații despre domnitorul plecat din Brâncoveni-Romanați. De asemenea, elevii au descoperit înțelesul expresiei: „stil brâncovenesc”, stil care s-a născut în timpul domnitorului Constantin Brâncoveanu, un mecena al artelor de la sfârșitul sec. al XVII-lea și începutul sec. al XVIII-lea. În arhitectură, stilul brâncovenesc va fi utilizat de către tinerii arhitecți români, în frunte cu Ion Mincu, pentru crearea unuia specific: stilul neo-românesc.
Muzeul Zambaccian
„Mulțumesc lui Dumnezeu că m-a învrednicit să realizez această colecție pe care o donez poporului…
Aduc omagiul meu de recunoștință talentelor românești care în elanul lor m-au ridicat și pe mine spre piscuri de lumină„
„Galeriile Zambaccian” ne-au oferit posibilitatea de a cunoaște personalitatea armeanului Krikor Zambaccian, dar, mai ales, pasiunea acestuia pentru artă. Elevii au descoperit, la etajul clădirii, două tablouri semnate de caracaleanul Marius Bunescu.
Galeriile sunt organizate într-o clădire cu etaj și subsol. Casa a fost construită de Krikor Zambaccian cu scopul expunerii operelor de artă colecționate. Regăsim tablouri semnate de mari nume ale picturii românești și universale: Ion Andreescu, Corneliu Baba, Henri Catargi, Alexandru Ciucurencu, Horia Damian, Nicolae Dărăscu, Lucian Grigorescu, Nicolae Grigorescu, Iosif Iser, Ștefan Luchian, Samuel Mutzner, Alexandru Moser Padina, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Vasile Popescu, Marius Bunescu
În salonul principal pot fi admirate operele artiștilor: Ion Andreescu, Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian și Camil Ressu; la etaj, tablouri semnate de către Alexandru Ciucurescu, Gheorghe Petrașcu, Iosif Iser, Lucian Grigorescu, Ion Theodorescu-Sion dar și opere ale lui Matisse, Renoir, Pablo Picasso și Cezanne, singurul expus publicului din România…
Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa
La Muzeul „Grigore Antipa”, elevii au fost încântați să descopere, cu ajutorul dioramelor și a informațiilor digitale, originea și evoluția vieții, dar și complexitatea speciei umane, precum și fauna mondiala (complexitatea ecosistemului de pe suprafața pământului).
Printre colecțiile celebre ale Muzeului de Istorie Naturală „Grigore Antipa” regăsim colecția de Etnografie și Antropologie, Vertebrate și Nevertebrate, Geologie și Mineralogie, de Paleontologie, colecțiile entomologice și colecția de Anatomie comparată.
În momentul de față, muzeul pune la dispoziție expoziția de bază care însumează peste 2.000 de exponate, structurate pe 3 nivele, iar la subsolul acestuia se regăsesc 5 bioregiuni ale țării, și anume, alpină, continentală, panonică, stepică și pontică.
Ateneul Român
Ziua s-a încheiat cu vizitarea Ateneului Român, acest adevărat templu închinat artelor. Elevii au putut admira clădirea ridicată la sfârșitul sec. al XIX-lea în București (1886-1888) după planurile arhitectului Albert Galleron, dar și impresionanta frescă realizată de pictorul Costin Petrescu, frescă care redă, într-o formă plastică, istoria poporului român.
Prof. dr. Jeana Pătru
(diriginte clasa a XI-a D)
